Zambet "tamp"

trecutul inca isi batea pulsul prin mine
doruri inca treceau pragul fiintei mele
eram asuprita de imaginile aparent inerte
ale unei scene de teatru...
acele imagini statice purtau inca filtrate amintiri
cu un efect nedigerabil in timpul noii vizionari
erau imagini ramase imprimate
pe fundalul unei singuratati elegiace
iar cotidianul se inghesuia in trup ca un strigoi
si se forta sa'mi inlature sufletul...
rasarira pete de soare
un convoi de chipuri
ce aduceau cu ele un elan de zefir
imi faceau infuzie din zambetele lor
aduceau oxigen sufletului meu viciat
aduceau o noua lume...
si'abia atunci descatusam acel zambet "tamp"
care nu era decat un infuzor...
de fervoare, speranta, indrazneala si credinta
nicidecum o "fericire stupida"!
el tricota toate celelalte zambete intr'o esarfa
pe care o rasucea in jurul inimilor
desprinse de batai
le resuscita si le facea sa vibreze la unison,
inzestra cu plamani un melanj anemic si miop
acea joi avea sa fie diferita de cele precedente ...