Tuesday 14 April 2009

"opreste,Doamne,ceasornicul cu care ne masori"

Dupa cele doua zile in care mi'am ingropat regretele si am mangaiat amintirile, dupa aceste doua zile in care nu am facut nimic decat sa ascult 3 melodii in continuu si sa stau visator in pat, dupa jumatate de zi de chin in ideea de a realiza o conexiune cu net-ul si in incercarea de a ma descarca de tot ceea ce simt acum, m'am hotarat sa mai postez ceva. In aceste zile nu am facut nimc...nu am mancat pt ca pofta de mancare era undeva departe, nu am deschis TV-ul pentru ca oricum nu ma ajuta cu nimic. Am stat cu laptopul pe brate...am scris...mi-am amintit, am visat...si printre fumul de tigara si insistentele mamei de a ma lasa de fumat "ca'i zic lu tac'tu sa nu'ti mai deaa un shfantz" am trait in trecut, in ceea ce a fost saptamana trecuta:) .
Astazi, retraiam zilele in care d'abia ne cunosteam...zilele in care Ramona imi sarea in brate, Stefy ma musca de picior, zilele in care am facut flotari en-gros, zilele in care am fost ceea ce nu credeam ca voi fi, am simtit ceea ce nu credeam ca exista. Ne'am vazut un holul teatrului, m'am vazut in varful piramidei, am simtit din nou apa din oaza, am auzit tunetele, am vazut harta, harta care atunci era doar schitata si care acum are drumuri adanc scobite in palma si inima mea. Am vazut lumina reflectoarelor, am simtit'o pe Ramona in spatele meu, mi'am amintit povestea Otiliei "redata" de ea, am simtit foamea ce ma coplesea cam tot impul in acele zile si soarele de care ma feream. Nu am fost uitat de catre o anumita persoana care "nu m'a pierdut niciodata in multime". Am fost apreciat, certat, iubit, pupat, imbratisat, criticat, rau inteles uneori, am simtit dragostea voastra, caldura din ochii Stefanei, calmitatea Laviniei, nebunia lui Bogdan, imaginatia lu' Adrian, accentul de francez a lu' Ropo, si toate celelalte lucruri care m'au facut sa ma simt bine in ceea ce a fost numita de catre mine: saptamana de evadare, de renastere. Printre orele state tolanite in pat...cu amintiri ce imi vajaiau in cap, am reusit sa atipesc. M'am intalnit si cu Papadia, in fata casei Otiliei, dar ploua...nu m'a ascultat si mi'a dat drumu la mana...m'am trezit ars de tigara din scrumiera. Acum incerc sa nu misc vre'un fir din marea mea improvizatie pt ca nu stiu cat va mai tine netul:)).
Mi'as fi dorit ca motto-ul sa aiba efect magic, sa faca timpul sa se opreasca....

Caut pe cineva sa ma insoteasca in calatoria catre realitate.


Hep!

7 comments:

  1. Stii ca pana si eu te-am inteles gresit uneori? Ai tinut minte Motto-ul :):):) Are efect magic,trebuie doar sa crezi cu tarie :)
    Stii ca abia acum mi-am dat seama ca ,de fapt,tin la tine? dar nu in sensul de care ti s-a mai spus de 3 ori saptamana asta :)) te simt foarte aproape de mn,ca pe un bun prieten,cel mai bun prieten ,si ma intreb de ce trebuie sa se intample ceva ca sa imi dau seama de anumite lucruri?e ciudat...Timpul e o enigma...se va opri doar daca crezi cu tarie in acest lucru . IAr eu am incredere in tine ,pentru ca tu esti cel menit sa opreasca trecerea timpului . >:D<

    ReplyDelete
  2. Imi este dor de voi!!!
    Ma gandesc...nu stiu cum sa incep.
    """Otilia,in vis esti o poveste,ma lovesc de realitate si te transformi intr-un iluzie,insa daca incerc lucid sa te gasesc esti doar o speranta.Atunci daca'ti scriu,gandul te transforma in fiinta si o sa te regasesc astfel in spatele unor semne ordonate,[pe care]{--->"multumesc krla!"} le citesc intr-o liniste si o calmitate,dezleg un ritual si ajung la eul meu,mistic.
    Dar totul se limiteaza la o amagitoare reverie si constat ca eu sunt tu si ca intregul tau face parte din mine acum!
    Atunci aceasta scrisoare mi'o adresez,ca in curand sa o ti'o pot citi ,Otilia!""""

    *** Nopatea visez ca trebuie sa alerg prin labirint,ziua ma gandesc la voi si imi dau seama ca adevaratul labirint a inceput in momentul in care m'am scris pe lista si ca numai are sfarsit!
    multumesc,ca m'ati facut sa vad lumea altfel!
    multumesc voua,ca sunteti asa!
    multumesc mie,ca am trecut peste inhibitii si m'am alaturat voua!***
    MULTUMESC!

    ReplyDelete
  3. alecsandra-blonda14 April 2009 at 22:41

    pfff...e greu...nu credeam k va fi asa greu...nu credeam k imi va fi dor de voi...dar imi e ...foarte tare. pur si simplu uneori ma gandesc k a fst prea putin...dar a fost magic a fost foarte frumos...unele senzatii le-am avut si eu dar cred k totul trebuia sa fie asa..exact asa cum sa intamplat..asta e labirintul nostru...doar al nostru...abia astept sa va revad si sa jucam un HEP. va pup pe toti

    ReplyDelete
  4. This comment has been removed by the author.

    ReplyDelete
  5. felix...muscatura a fost din dragoste :D >:) ... `cause i care about u >:D< welcome in my heart >:D< si da...ai dreptate in tot ceea ce spui :)eu trecand si prin "Cui i`e frica de legea gravitatiei?" am invatzat alte lucruri...si am legat prietenii alaturi de cei de la mine de la lic...si cred k ai vazut si tu cum suntem acum .. :) pt k ne pasa...pt k tinem unii la altii...si pt k tot ceea ce facem legat de teatru labirint e pt k ne place!!pt k ii iubim pe Adi, Lucian, Ropo, Stefana, Bogdan .. >:D< dar nu in ultimul rand Claudiu si doamna Carmen >:D< sper k labirintul din iulie va fi la fel un succesc...si sper k nu veti rata ocazia si veti veni iar...cu totii....sa jucam un hep in parc la teatru....in caldura toropitoare de iulie...caldura care e mai puternica de 37 -40 grade, din exterior, in inimile noastre!

    HEP! and.. LOVE YOU ALL! >:D<

    ReplyDelete
  6. This comment has been removed by the author.

    ReplyDelete