Dupa toata povestea asta, labirintul a devenit o moda in Focsani. Se poarta "labirint de ziua lui Gigel", labirint ca subiect de discutie pe la cafelele de sambata seara & intrebarea spectatorilor: "cand mai faceti labirint?". Mai e nevoie de vreo dovada care sa ateste faptul ca am ramas cu sechele?
Semneaza intr-un moment tampit,
Utsy - un om tampit
Si pentru ca atunci cand e simplu nu e niciodata de ajuns, poftim Utsy&comp de aici:
ReplyDeleteIn urma unui interviu din Dilema Veche dat de Lucian Branea (http://atelier.liternet.ro/arhiva/8223/Adina-Popescu-Lucian-Branea/Birocratie-europeana-si-euro-jargon-o-scurta-initiere.html) subsemnatul afla de blogul care sta acum in bara de adrese.
De atunci il urmaresc, am reusit sa il lecturez in mare parte si sa imi fac o parere. De meserie oenghist si de profesie student, declar pe proprie raspundere urmatoarele: Proiectul vostru mi se pare unul din cele mai frumoase/eficiente/etc de care am auzit de ceva vreme. Intr-un timp in care se vorbeste numai in termeni de fonduri structurale (adica big bucks) voi ati reusit sa faceti ceva si cu mai putin. Intr-un mediu (adolescenti/tineri) in care se spune din ce in ce mai des ca se da stingerea la cultura ati reusit sa dovediti ca un grup de oameni cu preocupari poate si total opuse pot pune umarul la ceva interesant rau de tot. Si culmea - a iesit ceva ! Si mai culmea - tot in Romania traim. Deci se poate ...
De ce interesul din partea mea ? Am lucrat ca voluntar "jack of all trades" de prin cl a 5-a. Momentan, oarecum nemultumit de directia in care o iau lucrurile dar si de oportunitatile prezente pe piata sunt "in cautari". A ceea ce se numea odata "exemplu de bune practici". Cand am fost format prima data in "taina lucrului intr-un ONG" am fost instruit pe ideea ca si cu oameni normali se poate face ceva. Si pentru ei se putea face ceva. Fara sa fii cu vreo dizabilitatate
sau supradotat (fara a face vreo discriminare aici). Eu cel putin mi-am dovedit ca se poate. Cu timpul aria de interes mi-a ramas tot in acea zona, a lucrului cu tinerii (cum dupa normele europene erau denumiti cei sub 25 de ani). De-atunci au trecut vreo 10 ani, am terminat o facultate (psiho), am inceput alta (foto) si s-a tot scurs apa pe Dunare. Timpul nu a facut decat sa-mi dovedeasca ce spunea Margaret Mead ("Never doubt that a small group of thoughtful, committed citizens can change the world; indeed, it's the only thing that ever has"). Adicatelea schimbarea
eficienta, de lunga durata, pe diferite paliere sociale, pornita de la o masa critica de tineri adunati intr-un grup ca al vostru se dovedeste eficienta. Inca. Variabilele s-au mai schimbat de atunci, dar ecuatia inca are aceleasi rezultate bune din cate se vede. Ce caut eu acum sunt acele variabile (aici e discutia mai lunga si mai tehnica).
Si pentru ca probabil am inceput sa fiu si plictisitor si lung, ceva concluzii. Am pus in program sa vin in Focsani for the big event pt macar 1-2 zile. Pana atunci, daca v-as putea fi de folos cu ceva de aici (Iasi), sau atunci - let me know. Ma gasiti pe mail sau pe mess (irrebola at yahoo dot ie). (Stiu sa spal vase, sa scriu si sa coordonez proiecte, sa fac mancare si alte cele trebuincioase omului prin a sa gospodarie :)) )
De-aici si de-aiurea,
Cristi
Si da Utsy, moda tocmai a luat amploare ;))