Aspiratie

intr'o alta banala sala de cursuri, un pumn de suflete se deschide larg spre noi orizonturi interioare...
un nou joc...
desene care sa aduca la suprafata forme interne si sa pateze albul unei coli lesinate...mda...avea aceeasi unduire nevlaguita decupata din sufletul meu...picat in acalmie...
cuvintele au incetat sa mai alerge prin incapere cedand locul unei lumi pline de imagini...vrand nevrand faceam parte si eram prinsi in acel joc al culorilor...
eram povesti despre viata...vise...stari
un alt joc...
sfori...ca intr'o tiribomba de culori, coborau si urcau, la stanga si la dreapta...intr'o miscare circulara data nu de pumnul ce tinea nodul sforilor, ci de capetele lor...acest mecanism era acum orb, dar care antrena celelalte simturi si taria credintelor proprii...
am iesit apoi in curtea scolii
acea zi de miercuri se anunta destul de interesanta...
ne'am impartit in 5 echipe fiecare cu cate o tema...
aveam in fata 3 personaje coplanare mie, dar cu care nu impartisem nicidecum puncte de interactiune, desi eram din acelasi liceu...si un cel de'al patrulea membru, un tip razvan din bucuresti, cu un zambet "tamp" atarnat mereu de colturile gurii...mi se parea prea stupida fericirea lui...dar aceasta parere avea curand sa fie schimbata...
echipa era impunsa de coarnele a 3 figuri diferite...
"-Eu?! cu voi in echipa?! n'aveti voi fata de mine!"
"-Ete na! da' tu ai fata de noi?!"
"-Ce?! te crezi prea bun?!... Eu vreau in alta echipa!"
(scenariu reconstruit- alexandru, eu si andreea)
razvan a rezultat a fi un veritabil superglue care a putut atasa sparturi din piesele puzzle'ui care il constituia insasi echipa... asa am reusit sa ne mentinem nedesirati... in cele din urma a iesit o cea mai improvizata improvizatie...
dar pt mine nu a contat calitatea in sine, ci curajul pe care am reusit sa nu'l risipesc printre degete si faptul ca am reusit sa ne conturam fiecare in parte, sa ne distingem, sa iesim din anonimat curati sau murdari, dar sa fim o echipa...
impreuna am aspirat colbul vietii si l'am inaltat odata cu ale noastre aspiratii