Sunday, 12 January 2014
Brînzoaice cu gem
Mai știți de Brînzoaice cu gem, nu ?
A fost relansat (cu bine, de data asta!) în august 2013 și se descurcă :)
Și acolo (nu numai aici) o să povestesc și o să povestim cum se reînviorează Povestesc Focșaniul în 2014.
Drept care vă invităm/rugăm să vizitați, să urmăriți, să vă abonați, să introduceți în blogroll (dacă e cazul).
Și, explicit, să dați o tură aici, pe Brînzoaicele cu gem, cît să regăsiți urme ale Povestind Bucureștiul și alte cookies :)
[show more...]
Monday, 7 May 2012
ieeei, we're back!
poze de la Gonzo aici:
http://dl.transfer.ro/20120506_TeatruLabirintMuzeulSatului-transfer_RO-07may-c73152.rar
[show more...]
Monday, 12 December 2011
Nu credeam sa-nvat...
...a ma-ntoarce la o pagina de web cu nostalgia cu care ma intorc la tine. Poate ca ma auzi de acolo, din maruntaiele pamintului virtual. Vei ramine mereu in amintirea mea ca un blog care-mi ofera un buchet de flori din incendiu.
[show more...]
Sunday, 8 August 2010
Multumiri & comp.
Labirintul m-a învățat:
- să nu mai merg mecanic pe stradă, să mă uit și în dreapta, și în stânga când merg prin oraș, pentru că ratez tot ce e frumos din jur (mulțumesc, Ștefan)
- să fiu eu însămi, indiferent de ce ar fi, să nu mă ascund în spatele unui personaj, ci să las la suprafață adevăratul meu eu (mulțumesc, Adi)
- să lucrez în echipă și să las de la mine, să îi ascult pe alții și să mă gândesc de două ori la deciziile pe care le iau (mulțumesc, Ropo + grupa lui Bogdan, pentru tema ”ireversibil”)
- să mă cert pentru un joc (mulțumesc, mafioților), dar și că certurile pot fi adesea constructive
- să nu mă mai agit ca sifonul aiurea (mulțumesc, Nichita, Lavinia)
- că și băieții plâng câteodată (mulțumesc, bobo)
- să dau 150% din mine pentru ce merită cu adevărat pentru mine (mulțumesc, Ada, Carla, Andrada, Roxu, Simonica + traineri)
- să dorm mai puțin și să muncesc mai mult
- să scriu un articol de ziar și să îmi și placă (mulțumesc, doamna Carmen)
- că emoiștii chiar sunt judecați aiurea uneori doar pentru cum arată și că discriminarea nu își are rostul (mulțumesc, Adi)
- să apreciez ce am, ce sunt, cine sunt
- că să ai 19 ani e prea frumos, pentru că nu mai ești nici copil, dar nu ești nici adult, și că poți să fii în orice parte fără să fii judecat
- că Focșaniul, în urâțeania lui, poate fi frumos, dacă știi să-l privești
- că nuu merită să judeci pe cineva fără să-l cunoști (mulțumesc, Cami)
- că ”Puya, Camelia și George Hora” poate fi mișto dacă, în loc de George Hora e boier Focșa
- că sunt prea emotivă și că plâng prea ușor când am senzația că dezamăgesc, că sunt incapabilă sau când sunt prea fericită
- că atunci când mă simt incapabilă, în loc să-mi plâng de milă să pun dreacu mâna să fac ceva
- că ”acasă” înseamnă locul unde sunt cei dragi ție, nu 4 pereți în care te închizi când ți-e frică
Și cred că aș putea să scriu la infinit ce am învățat în 10 zile, Și să mulțumesc la fel. Așa că...
Mulțumesc: Ada, Carla, Andrada, Simonica, Cristina, Roxu, Adi, Bogdan, Ștefana, Ropo, Ștefan, Nichita, Lucian, Lavinia, Mihu, Laura, Iris, Dora, Utsy, Brândușa, frații Trif, Găbău, Wolfy, Adriana, Emma(cu doi de m), Helen, fetele noi (nu știu cum le cheamă pe fiecare, așa că decât să le botez...), Alexandra, Camelia, Bea, Cora, Nutzu, Andu și care Dumnezeu mai erați, că erați mulți... [show more...]
- să nu mai merg mecanic pe stradă, să mă uit și în dreapta, și în stânga când merg prin oraș, pentru că ratez tot ce e frumos din jur (mulțumesc, Ștefan)
- să fiu eu însămi, indiferent de ce ar fi, să nu mă ascund în spatele unui personaj, ci să las la suprafață adevăratul meu eu (mulțumesc, Adi)
- să lucrez în echipă și să las de la mine, să îi ascult pe alții și să mă gândesc de două ori la deciziile pe care le iau (mulțumesc, Ropo + grupa lui Bogdan, pentru tema ”ireversibil”)
- să mă cert pentru un joc (mulțumesc, mafioților), dar și că certurile pot fi adesea constructive
- să nu mă mai agit ca sifonul aiurea (mulțumesc, Nichita, Lavinia)
- că și băieții plâng câteodată (mulțumesc, bobo)
- să dau 150% din mine pentru ce merită cu adevărat pentru mine (mulțumesc, Ada, Carla, Andrada, Roxu, Simonica + traineri)
- să dorm mai puțin și să muncesc mai mult
- să scriu un articol de ziar și să îmi și placă (mulțumesc, doamna Carmen)
- că emoiștii chiar sunt judecați aiurea uneori doar pentru cum arată și că discriminarea nu își are rostul (mulțumesc, Adi)
- să apreciez ce am, ce sunt, cine sunt
- că să ai 19 ani e prea frumos, pentru că nu mai ești nici copil, dar nu ești nici adult, și că poți să fii în orice parte fără să fii judecat
- că Focșaniul, în urâțeania lui, poate fi frumos, dacă știi să-l privești
- că nuu merită să judeci pe cineva fără să-l cunoști (mulțumesc, Cami)
- că ”Puya, Camelia și George Hora” poate fi mișto dacă, în loc de George Hora e boier Focșa
- că sunt prea emotivă și că plâng prea ușor când am senzația că dezamăgesc, că sunt incapabilă sau când sunt prea fericită
- că atunci când mă simt incapabilă, în loc să-mi plâng de milă să pun dreacu mâna să fac ceva
- că ”acasă” înseamnă locul unde sunt cei dragi ție, nu 4 pereți în care te închizi când ți-e frică
Și cred că aș putea să scriu la infinit ce am învățat în 10 zile, Și să mulțumesc la fel. Așa că...
Mulțumesc: Ada, Carla, Andrada, Simonica, Cristina, Roxu, Adi, Bogdan, Ștefana, Ropo, Ștefan, Nichita, Lucian, Lavinia, Mihu, Laura, Iris, Dora, Utsy, Brândușa, frații Trif, Găbău, Wolfy, Adriana, Emma(cu doi de m), Helen, fetele noi (nu știu cum le cheamă pe fiecare, așa că decât să le botez...), Alexandra, Camelia, Bea, Cora, Nutzu, Andu și care Dumnezeu mai erați, că erați mulți... [show more...]
Monday, 12 July 2010
Labirint Povestesc Focşaniul
Ok, am promis că revin cu nişte detalii şi am facut-o pînă acum pe povestesc-focsaniul.ning.com şi pe contul de facebook.
Poate că totuşi, funcţionează mult mai bine reflexul ucigaşului de blog ce se întoarce zilnic la locul faptei:
Pui de Minotaur!! Începem lucrul la spectacolul de teatru-labirint "Povestesc-Focsaniul.ning.com" pe data de 27 iulie 2010 şi prezentăm spectacol pe data de 5 şi 6 august 2010.
Noi vom fi acolo în număr mare, ar fi frumos să fiţi şi voi - ca o reuniune de familie. [show more...]
Poate că totuşi, funcţionează mult mai bine reflexul ucigaşului de blog ce se întoarce zilnic la locul faptei:
Pui de Minotaur!! Începem lucrul la spectacolul de teatru-labirint "Povestesc-Focsaniul.ning.com" pe data de 27 iulie 2010 şi prezentăm spectacol pe data de 5 şi 6 august 2010.
Noi vom fi acolo în număr mare, ar fi frumos să fiţi şi voi - ca o reuniune de familie. [show more...]
Friday, 9 July 2010
Din lumea celor care au căzut un pic.
Vă invit aici, la adăpost şi feriţi de ochii lumii, să ne jelim căderile care ne-au făcut mai mari şi mai puternici.
Deci, am picat la facultatea de teatru din prima şi de la prima probă după ce un an întreg m-am pregătit pentru admitere. Ce-am făcut înainte de a mă pregăti un an pentru admitere?! Am dat engleză şi gramatică la Litere iar la a treia probă, cea de literatură, m-am trezit tîrziu. Am făcut un duş şi m-am dus la Universitate tocmai la timp să văd cum mi se închid uşile în nas. Şi mi-am zis că sunt un idiot, oricum nu voiam să mă fac literat. M-am dus şi-am băut un frape.
Bacul? Păi, cu o zi înainte de Bac umblam prin liceu să dau de proful de geologie care nu voia să mă bage-n examen. Nu-l prea găseam fiindcă nu-l cunoşteam. Îl văzusem o singură dată şi între timp îşi răsese mustaţa. Noroc cu taică-meu care fusese tinichigiu auto şi-i reparase maşina directorului în mai multe rînduri. Aveam păr lung. Şi barbă. [show more...]
Deci, am picat la facultatea de teatru din prima şi de la prima probă după ce un an întreg m-am pregătit pentru admitere. Ce-am făcut înainte de a mă pregăti un an pentru admitere?! Am dat engleză şi gramatică la Litere iar la a treia probă, cea de literatură, m-am trezit tîrziu. Am făcut un duş şi m-am dus la Universitate tocmai la timp să văd cum mi se închid uşile în nas. Şi mi-am zis că sunt un idiot, oricum nu voiam să mă fac literat. M-am dus şi-am băut un frape.
Bacul? Păi, cu o zi înainte de Bac umblam prin liceu să dau de proful de geologie care nu voia să mă bage-n examen. Nu-l prea găseam fiindcă nu-l cunoşteam. Îl văzusem o singură dată şi între timp îşi răsese mustaţa. Noroc cu taică-meu care fusese tinichigiu auto şi-i reparase maşina directorului în mai multe rînduri. Aveam păr lung. Şi barbă. [show more...]
Sunday, 27 June 2010
Saturday, 19 June 2010
Aloooooooooooooooooooooooooo
Mai e labirint? Mai e oameni?
Intreb si eu asa, ca bate vantu' ca-n codru. Si aici, si peste tot.
Daca mai traiti, ridicati mana. Daca nu... [show more...]
Intreb si eu asa, ca bate vantu' ca-n codru. Si aici, si peste tot.
Daca mai traiti, ridicati mana. Daca nu... [show more...]
Wednesday, 2 June 2010
Monday, 24 May 2010
mah...a trecut data io acum am vazut mesajul..si am gasit o fotografie care zik k sar potrivi cu tot kt despre logo....ar fi intra in ulmea noastra si vei afla totul despre nimik
[show more...]
Tuesday, 18 May 2010
Buna ziua!
Ma cheama Carla, scriu fara diacritice si tin sa ca spun ca:
Va duc dorul, bai bucurestenilor, bai focsanenilor, bai labirintistilor!
Imbratisari calde si multe si cu "pe care".
Cu dragoste si dor,
Carla. :) [show more...]
- M-am hotarat ce vreau sa ma fac atunci cand o sa fiu mare. Multumesc, Adi!
- Imi este dor de labirint, da. De noi, de voi, de noi, de voi.
- Vreau ca voi [ astia de nu sunteti prin oras] sa veniti la noi la piesa. Pe 20 sau 28 mai. Va rugam frumos sa veniti. Frumos, frumos. Pentru ca ne e dor de voi, pentru ca vrem sa ne vedeti, pentru ca vrem sa va vedem. Multumesc anticipat!
Va duc dorul, bai bucurestenilor, bai focsanenilor, bai labirintistilor!
Imbratisari calde si multe si cu "pe care".
Cu dragoste si dor,
Carla. :) [show more...]
Subscribe to:
Posts (Atom)
